General vorbind, eticheta de virgin descrie de fapt metoda de extracție a uleiului de cocos. Aceasta este procesul prin care apa, fibrele și proteinele sunt separate, pentru ca în cele din urmă să obținem acest ulei minunat. 

Cele mai utilizate metode pentru extracția uleiului de cocos, în industria alimentară, sunt presarea mecanică și presarea mecanică la rece. Evident, diferența majoră între cele două metode este control strict al temperaturii pe parcursul întregului proces de extracție în cazul presării mecanice la rece.

Uleiul de cocos presat la rece

Extracția mecanică prin "presarea la rece" implică temperaturi scăzute. Acest proces păstrează cei mai mulți nutrienți și este metoda cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor, fiind extras până la 80% din ulei.

Pulpa proaspăt măcinată, denumită copra, se usucă la temperaturi care variază de la producător la producător, obținându-se o materie primă cu diferite grade de umiditate. Unele companii usucă nuca de cocos folosind standardele cocosul deshidratat (între 75-85 grade C). Alții usucă nuca de cocos la temperaturi de aproximativ 60-65 de grade C dar sunt și producători care uscă la temperaturi sub 45 de grade C.

Acest cocos uscat este apoi presat mecanic la diferite grade de presiune controlând în diverse moduri căldura generată de presă. În final proteinele sunt filtrate mecanic sau lăsate să se "sedimenteze" în rezervoarele de sedimentare în care uleiul este decantat. Variația semnificativă a căldurii din timpul procesării este, cel mai probabil, motivul principal pentru care există o mare varietate de calități și gusturi printre uleiurile virgine, presate la rece de pe piață

Uleiul de cocos presat mecanic

PRESAREA MECANICĂ a coprei presupune prelucrarea la temperaturi mai ridicate, de obicei în jur de 100 de grade celsius. În timpul producției, se acordă puțină atenție asupra căldurii folosite. Presele folosite generează căldură și în unele cazuri sunt folosiți solvenți chimici de extracție precum hexana. Acești solvenți sunt foarte eficienți, extracția uleiului ajungând la 99%, însă compușii sunt periculoși pentru sănătatea umană și trebuie eliminați din produsul final. Aici, procesul de rafinare presupune folosirea temperaturii ridicate care elimină hexana dar și mulți nutrienți. De asemenea, este foarte probabil ca acest produs să fie dezodorizat și decolorat. 

Uleiul de cocos care a fost extras folosind temperaturi ridicate va avea o culoare gălbuie, gustul va fi unul ușor rânced iar mirosul pregnant, asemănător cocosului deshidratat.

Prin deodorizare și decolorare produsul va fi mai apropiat de cel de calitate superioară însă valoarea nutrițională este mult mai scăzută.

imagealt

Alege cel mai bun uleiul de cocos

Pentru a te asigura că alegi cel mai pun produs, analizează eticheta cu valoari nutriționale și inspectează optic produsul. Reține, folosirea căldurii ridicate distruge printre altele, o parte din grăsimile saturate ale uleiului, cele care fac uleiul să fie solid.

Ce să eviți când cumperi un ulei de cocos

  • Produsele de calitate inferioară vor avea un aspect caracteristic ușor de diferențiat când uleiul este cristalizat sau în forma sa solidă. Consistența este mai uleioasă, cremoasă, uniformă, vizibil cu zone translucide iar pe etichetă procentul de grăsimi saturate va fi mai scăzut. Procentul standard al grăsimilor saturate în cazul uleiului de cocos este între 45 și 60%. Alege acele produse care sunt mai apropiate de pragul superior.

Uleiul de cocos de calitate superioară

  • Prin contrast, ulei de cocos de calitate superioară când este în stare solidă, are o consistentă ușor crocantă și se desprinde în fulgi când îl scoți din borcan. Consistența este asemănătoare cu pulpa neprocesată a nucii de cocos. Culoarea este albă iar aroma de nucă de cocos este proaspătă, ușoară și fină. Când se solidifică, are un aspect neuniform, marmorat sau chiar poți să observi structuri care amintesc de faguri de miere dispuși în coloană. Nu te speria, acest fenomen este unul complet natural. Când un lichid se solidifică, crește densitatea acestuia. Acidul lauric, principalul component din uleiul de cocos, are o densitate de 1.007 g / cm3 la 24 grade C, în timp ce la 50 grade C densitatea este de 0.8679 g / cm3. Aceasta înseamnă că în timp ce lichidul se răcește, se solidifică și se și contractă. Pe măsură ce uleiul se solidifică tot mai mult, datorită acestor forțe de contracție se formează în mod natural aceste structuri. Poți interpreta acest fenomen ca un semn al calității, care indică conținutul ridicat de acizi grași saturați, în special cel lauric, intervalul standard fiind între 45% și 50%.

În cele din urmă recomandarea noastă este citești constant despre produsele pe care le cumperi și să te informezi folosind mai multe surse de incredere. 

Surse bibliografice
◉ Patricia Janelle Ferrer, et al. (2018) Process Design of Virgin Coconut Oil (VCO) Production Using Low-Pressure Oil Extraction. MATEC Web of Conferences 156, 02003 (2018) https://doi.org/10.1051/matecconf/201815602003; ◉ Ravindra Kumar Agarwal, Bosco SJD (2017) Extraction processes of virgin coconut oil. MOJ Food Processing & Technology, Volume 4 Issue 2; ◉ Yashi Srivastava, Anil Dutt Semwal, Avik Majumdar (2016) Quantitative and qualitative analysis of bioactive components present in virgin coconut oil. Cogent Food & Agriculture (2016), 2: 1164929 http://dx.doi.org/10.1080/23311932.2016.1164929 ◉ Kehinde Adedeji Adekola (2014) Optimum processing parameters for coconut oil expression. Agric Eng Int: CIGR Journal, Vol. 16, No.4; ◉ Jaclyn Elizabeth R. Santos, Blanca J. Villarino, Anthony R. Zosa, and Fabian M. Dayrit (2011) Analysis of Volatile Organic Compounds in Virgin Coconut Oil and their Sensory Attributes. Philippine Journal of Science, 140 (2): 161-171; ◉ Gopala Krishna A.G., et al. (2009) Coconut Oil: Chemistry, Production and Its Applications - A Review. Research Gate, https://www.researchgate.net/publication/304656520; ◉ A. M. Marina, Y. B. Che Man, S. A. H. Nazimah, I. Amin (2009) Chemical Properties of Virgin Coconut Oil. J Am Oil Chem Soc (2009) 86:301–307 DOI 10.1007/s11746-009-1351-1; ◉ A. M. Marina, Y. B. Che Man, S. A. H. Nazimah, I. Amin(2009) Virgin coconut oil: emerging functional food oil. Trends in Food Science & Technology 20 (2009) 481:487; ◉ B.J. Villarino et al. (2007) Descriptive sensory evaluation of virgin coconut oil and refined, bleached and deodorized coconut oil. LWT 40 (2007) 193–199 ◉ Kapila Seneviratne (2005) Effect of method of extraction on the quality of coconut oil. ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/27005700, DOI:10.4038/josuk.v2i0.2746; ◉ G. Gumetileke, S. F. Laurentius (1974) Conditions For The Separation Of Oil And Protein From Coconut Milk Emulsion, Journal Of Food Science- Volume 39, 230:233. Food Technology Section, Ceylon Institute of Scientific and industrial Research Colombo 7, SRI Lanka, Ceylo; ◉ Link-uri https://www.kickassfacts.com/my-coconut-oil-melted-during-a-heat-wave-and-later-re-solidified-why-did-it-form-this-honeycomb-structure